duminică, iunie 21, 2015

Nu neaparat probleme...

In orice ordine de idei, situatia este similara, asa ca nu are rost sa aberam. Exista doua categorii exponential structurate de oameni, care scriu pe retelele de socializare. Unii rai - "heitari", altii ignoranti, care solidarizeaza cu primii, desi ei nu inteleg despre ce e vorba, dar e cool, si altii, dar nu in ultimul rand a doua categorie de personaje care pur si simplu  nu au inteles ce cauta ei acolo, insa sunt nelinistiti ca timpul lor se scurge practic pentru nimic. Oricum, nu despre asta e vorba.
Ce vreau sa zic e ca am observat un fenomen nu neaparat ciudat, dar aparte. Facebook - 2015. Daca postez o poza cu mine (cu sau fara pisici sau caini) oamenii apreciaza. Daca postez o melodie compusa de mine, cu scopul de a amplifica iluzia ca nu am studiat degeaba in toti acesti ani, cand alti copii citeau carti si eu citeam partituri de pian si chitara clasica, observ ca nu este interesant (pentru ei). In ciuda faptului ca nu e bine sa-ti fie ciuda, sa te declari oficial pizmos, acestea fiind sentimente care ar trebui sa existe doar in strafundul suprafetei inconstiente a subconstientului colectiv, am un deranj firesc in legatura cu situatia expusa, dar bineinteles ca e doar perceptia mea despre faptul in sine, realitatea amintindu-mi din nou ca nimic nu e asemanator, in timp ce totul e la fel. Inteleg. Omul e interesat de nou, e normal, te-a auzit o data, te-a urmarit si alta data, stie despre ce e vorba in propozitie, cat sa te mai auda? Te-a etichetat, bine sau rau, te-a adaugat la favorite sau nu si acum urmareste activitatea ta ca om normal, ca pana la urma asta suntem toti.
In imensitatea universala si infinitatea temporala suntem doar niste flash-uri de memorie ale inteligentei cosmice.
Aici se intersecteaza raspunsurile ale caror intrebari nu mai
au sens, cu sensurile multiple ale intrebarilor fara rost. Mi-am explicat - fara certitudini insa - ce se intampla, ramanand tot intr-o zona difuza a concretului. Suntem doar niste individualisti, care ne inchidem in lumea noastra si fara a ne interesa ce fac altii, asteptam in acelasi timp ca pe altii sa-i intereseza ce facem noi.
Concluzia: Multumeste! Apreciaza! Respecta!